sâmbătă, 20 iulie 2019

Cu drag, din Thassos.


În sfârșit m-am întors aici, la paginile care-mi sunt atât de dragi, la povestirile despre diverse locuri frumoase din această lume. Îmi era tare dor!
Așa că voi scrie câte ceva despre Thassos, o vacanță în Thassos, un Thassos verde pe jumătate (estul, nordul și nord-vestul), un tărâm al marmurei și al măslinilor.
Anul trecut în august (s-a nimerit în august, așa s-a putut, de obicei evităm vârful de sezon) am mers o săptămână în Thassos, cu o oprire de jumătate de zi prin Bulgaria, de care voi povesti cu altă ocazie. Data viitoare sper să ajungem în Thassos cumva prin septembrie, când n-ar trebui să mai fie atât de aglomerat, am eu așa un vis cu plajele mai goale :)
Am ajuns în port în Keramoti pe la 2 noaptea, după ce am intrat în Grecia prin vama Makaza, unde, atunci când am mers noi, luni noapte, chiar dacă august, era chiar liber, spre deosebire de ce am auzit de la alte persoane. De entuziasm, băiatul cel mic, Andrei, care de la intrare în Grecia nu mai avea somn, m-a luat la o plimbare pe străduțele din Keramoti, să îî caut o undiță, la aceeași oră, 2 noaptea :) Că el vrea să pescuiască.
Apoi am adormit puțin în mașină, fiecare cum a putut, după care am luat primul ferry (parcă a fost primul, așa îmi amintesc) către Limenas, Thassos. Am ajuns atât de bine pe insulă, după vreo 40 de minute, exact când răsărea soarele ușor, ușor... Am zis haideți repede să căutăm o plajă ca să vedem răsăritul de pe o plajă. Doar că la prima plajă de pe partea estică, Makryammos Beach, unde și plăteai ca să intri, nu era deschis încă, asta pentru că de fapt acolo este un complex unde te poți și caza, poți merge și doar pentru plajă, deci o plajă privată). Am mers mai departe, indicatoarele arătau drumul spre Marble Beach, un drum nu prea bun, dar frumos, liniștit în primele minute ale dimineții.
Am ajuns la Marble Beach, mai întâi Saliara chiar când răsărea soarele, și așa  de mult mi-a plăcut plaja aceea în acel moment al zilei, când nu era nimeni!



Este o plajă îngustă, nici prin gând nu mi-a trecut să mai vin acolo pentru baie, plajă, în cursul zilei, pentru că mi-am imaginat cât de aglomerat este și știu sigur că nu mi-ar fi plăcut. Apoi, de acolo, am mers până la cealaltă plajă cu marmură, la 200-300 de metri, Porto Vathy Beach, o plajă mai mare și cu vederi mai frumoase decât prima.





Totuși la acestea două sincer nu aș mai avea de ce să merg, îmi imaginez aglomerația, praful de marmură; în lumina răsăritului este foarte frumos, dar cred că în timpul zilei nu mai este la fel, plus că drumul până acolo este destul de anevoios.
Am mers în ziua aceea pe drumul acela prăfuit până am ieșit la Golden Beach, să zic așa, am luat-o pe wild way :) Am stat la Golden Beach până după amiaza, când ne-am hotărât să plecăm pentru că ne era și foame și mai suna și doamna de la hotel după noi. Hotel adică gen pensiune, camere de închiriat, ceva de genul acesta, un studio foarte frumos cu un dormitor, baie și un salon cu o mică bucătărioară, frigider, 2 canapele, masă și scaune, tot ce aveai nevoie, în Potos.
La Goldean Beach, nisipul fin, apa curată, plaja lungă... cam lungă :) A fost prima bucurie a copiilor.


După ce ne-am cazat am mers să vedem și plaja din Potos, era aproape de cazarea noastră, dar numai atunci am mers acolo, am preferat să mergem cu mașina, în alte locuri.
Ca de exemplu la plajele acestea:
Paradise Beach





Notos Beach











Trypiti Beach







Skala Rachoniou





Am mai mers la Giola, am zic cât mai devreme dar tot am ajuns pe la 10 și tot se strânsese destul de multă lume.






Sâmbăta petrecută acolo am mers pe munte, la cascadele Marieș. care nu prea sunt cine știe ce cascade, dar per total peisajul este frumos, plus că noi am urcat puțin pe cursul râului și chiar ne-am distrat pe acolo. După aceasta am mers cu mașina mai departe, spre munte, am urcat, undeva scris mare pe un zid din piatră arăta Ypsarion spre dreapta iar noi am mers spre stânga, am trecut de cariere de marmură până la un fel de fabrică părăsită, unitate militară, ce era oricum nu știu, doar ideile cu care am rămas în minte le notez și eu acum. De acolo am urcat puțin până ce am ajuns la un post de pompieri, unde era și un pompier de serviciu, cu care Julian a stat puțin de vorbă până ce am ajuns eu. Data viitoare poate mergem și pe Ypsarion.
Am tot căutat dar nu știu cum se numesc de fapt munții din Thassos, și tare mi-ar fi plăcut să știu.





















N-am ajuns în multe locuri unde aș mai fi vrut, mi-ar mai fi trebuit o săptămână și poate nici atât nu mi-ar fi ajuns. Ce-i drept, știu că în Thassos mi-ar plăcea să revin și să tot revin. Este destul de aproape. Este ok ca preț. Este frumos. Mare, munte, plaje frumoase, apă curată, marmură, timp frumos petrecut în familie, acolo. Da, este un loc în care să tot revii. Sau, ca să zic așa, unul din acele locuri de pe listă, care, odată bifate nu înseamnă că sunt și șterse. :)





Sper, pe curând!